Addresa:

str. Washington nr. 48A, etaj 1, sect. 1, Bucuresti

Laserul

Laserul este cea mai avansată formă dintre sursele noastre de lumină. Primul laser funcțional, un laser cu rubin, a fost prezentat de către Theodor Maiman la conferința de presă din Los Angeles din 7 iulie 1960. Cuvântul LASER este acronimul expresiei Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation. Un laser este, prin urmare, un amplificator al luminii. Laserele sunt denumite adesea după substanțele  care sunt incluse în mediul de amplificare al luminii.

 Exemple de lasere folosite în scop medical

În medicină, lasere pot fi împărțite în două grupuri. Tabelul de mai jos arată  laserele cele mai des folosite în medicină și lungimea lor de undă. Când sunt menționate  mai multe lungimi de undă, este posibilă selectarea celei dorite, atunci când laserul este produs. Frecvențele laserelor pot fi pulsatile sau continue.

 Proprietățile luminii laser

Lumina laserului are patru însușiri caracteristice. Cele mai importante care le diferențiază de lumina ”obișnuită” sunt:

(1)    Lățimea restrânsă a fascicolului (o singură lungime de undă);

(2)    Nivelul său înalt de coerență;

Aceste două însușiri sunt cele mai reprezentative și se regăsesc întotdeauna în lumina laser. Ele sunt de asemenea cele mai importante în terapia cu laser, însă nu au nicio importanța când este vorba de utilizarea laserului ca instrument chirurgical. Celelalte două însușiri:

(3)    Paralelismul fascicolului;

(4)    Intensitatea  mare.

Sunt în general ușor de obținut într-un aparat laser prin designul geometric corespunzător al mediului care generează lumina laser și al camerei de rezonanță.

De reținut că lumina laserului nu este obligatoriu să fie nici paralelă, nici de mare intensitate, chiar dacă acestea sunt cele două calități de bază în cazul instrumentelor chirurgicale – și că tocmai ele sunt însușirile care fac lumina laserului periculoasă pentru ochi (vezi Riscurile lezării ochilor).

 Coerență

Când o suprafață dură este iluminată cu lumina laser vizibilă, apare un fel de granulație a luminii. Aceste granulații sunt denumite pete de laser și se produc datorită interferenței între diferite fascicule de lumină. Dacă lumina este coerentă, undele de lumină se pot multiplica în același mod ca și atunci când undele apei converg sau ca și când, cântăm în baie și descoperim că un ton este în mod deosebit mai puternic. Această amplificare se datorează interferenței; tonurile care sunt reflectate de pereți sunt amplificate atunci când se întâlnesc, producând ceea ce se numește rezonanță. Coerența înseamnă ordine. În acest caz, ordinea înseamnă că  undele de lumină rămân asezate în  șiruri lungi de lumină.

 Lungimea acestor trenuri de lumină, lungimea coerenței, diferă de la o sursă de lumină la alta. Un bec normal are o lungime a coerenței foarte mică – miimi de milimetru. Un laser poate avea o lungime foarte mare a coerenței – de la centimetrii la metrii. Vă rog sa consultați capitolul 3 pentru informații privind semnificația coerenței pentru terapia laser.

 Câteva considerente despre instrumentele laser

Rezultatele sunt  direct proporționale cu calitatea instrumentului utilizat! În ultimii zece ani, s-au înregistrat progrese din punct de vedere tehnic. S-a renunțat în mare parte la „Dispozitivele” cu laser (un instrument care nu este manual, este de sine stătător și se direcționează spre  o porțiune a corpului pacientului) și laserele cu scanare, în primul rând deoarece era dificil de controlat doza cu aceste dispozitive și pentru că se produceau pierderi masive de lumină laser prin reflectarea pe piele. Folosind sonde manuale care sunt îndreptate spre piele, înseamnă că se folosește o parte mai mare a luminii, și că aceasta penetrează mult mai adânc (vezi Adâncimea de penetrare).

La fel, puterea de ieșire a crescut considerabil. Instrumentele au devenit mai mici, mai ieftine și mai bine elaborate. Au fost create noi tipuri de lasere, ceea ce face ca tratamentul să fie mai eficient, în afară de aceasta, știm mult mai multe despre ceea ce poate fi tratat și cum trebuiesc efectuate tratamentele pentru a obține cele mai bune efecte posibile.

Multe persoane care au încercat un tratament cu laser în trecut au fost dezamăgite pur și simplu, deoarece instrumentul ales, combinat cu doza și alți parametri nu au fost cele potrivite – dar, așa cum medicina progresează continuu, așa se întâmplă și cu instrumentele de fototerapie cu laser.

Există instrumente de tratament doar cu LED-uri ca sursă de lumină, adesea cu prețuri egale cu cel al laserelor. În comparațiile care s-au realizat între lumina  laser și LED-uri, cu parametrii de altfel similari, laserul a avut întotdeauna efecte mai bune (vezi Capitolul 3). NASA s-a implicat în testele cu fototerapie laser.

Radiația electromagnetică

Energia pe care o primim de la soare se numește radiație electromagnetică și este sub formă de unde. Exemple de radiații electromagnetice cu o lungime de undă lungă sunt undele radio (de la kilometri la metri) și microundele (de la decimetri la milimetri). Cele cu lungimile de undă de la 1 milimetru la 0,8 µm (micrometri), se numesc radiații calorice sau radiații infraroșii (abreviat IR). Dacă, în loc de µm, sunt folosiți nanometrii (abreviat nm), regiunea infraroșie se termină la 800 nm. Zona vizibilă are  lungimi de undă cuprinse între 400 și 800 de nanometri. Lumina roșie are  lungimi de undă cuprinse între 600-800 nm, cea portocalie între 580-600 nm, cea galbenă între 540-580 nm, cea verde între 500-540 nm, cea albastră este mai scurtă între 430-500 nm, iar cea violet cu 400-430 nm este și mai scurtă.

Dacă lumina are o lungime de undă mai mare decât lumina roșie, se numeste așa cum am menționat anterior, infraroșie (ceea ce înseamnă ”în afara roșului”) și este invizibilă. Dacă lungimea de undă este mai mică decât cea violetă, radiația se numeste ultravioletă (abreviat UV) și este invizibilă.

Radiațiile ultraviolete cu o lungime de undă cuprinsă între 320 și 400 nm se numesc radiații UVA și pot în cantitate mare, să producă o îmbătrânire  prematură a pielii. Se  găsesc în lumina soarelui și în solarii. Radiația UVB este mai agresivă și are lungimi de undă cuprinse între 290 – 320 nm. Dacă se produce expunere  la o doză mare mai ales, poate să cauzeze cancer, inclusiv forma cea mai periculoasă numită melanom malign. Aceasta se găsește în radiațiile soarelui și este permisă doar în cantități mici în solarii. Radiația UVC (lungimi de undă mai scurte de 290 nm) nu este prezentă în lumina soarelui care ajunge pe  suprafața pământului, dar a fost detectată în lămpile cu cuarț, motiv pentru care au fost interzise în urmă cu 30 de ani. În orice caz, există radiații electromagnetice cu lungimi de undă și mai scurte, denumite raze X și radiații gamma. Acestea sunt periculoase, iar folosirea lor este restricționată.

 Riscurile generale ale radiației

Trebuie să facem diferența între situațiile speciale care se refera la ochi (vezi Riscurile și efectele adverse) și riscurile pentru celule și țesuturi în general.

Gradul de pericol pe care radiația sau lumina provenind de la o sursă-soare, lampă laser sau orice altă sursă îl reprezintă pentru celulele noastre este dat de două lucruri: (A) intensitatea radiației și (B) lungimea de undă a radiației emise. În general, cu cât lungimea de undă este mai scurtă, cu atât este  mai periculoasă. Radiația este periculoasă atunci când conține  lungimi de undă mai scurte de 320 nm (nivelul de periculozitate este strâns legat de doză). Radiația cu  lungimi de undă mai scurte de 320 nm (ultraviolete, raze X și raze gamma) sunt denumite ”ionizante” și prin urmare, sunt cancerigene.

NB: Nu are importanță dacă radiațiile vin din surse naturale sau artificiale. Singurii factori decisivi sunt lungimea de undă, intensitatea (puterea) acestora și  doza la care sunteți expuși (doză = intensitate x timpul de expunere). Laserele terapeutice emit lumină cu lungimi de undă mari, inofensive (peste 600 nm) și cu o intensitate care nu poate cauza leziuni ale țesuturilor.

 Diferite surse de lumină

Diferite surse de lumină au diferite spectre (distribuția lungimii de undă în lumină). Majoritatea acestora au un spectru foarte larg, însă există destul de multe care au o bandă îngustă, spre exemplu lumina neonului sau lămpile cu sodiu (luminile stradale galbene). Un laser are o lungime de bandă foarte îngustă și, prin urmare, emite lumină cu o singură lungime de undă. O sursă de lumină care ar trebui menționată aici este reprezentată de diodele emițătoare de lumină (LED). Un LED este o lampă semiconductoare mică și ieftină, care de multe ori este folosită ca indicator la casetofoane și radiouri. Cel mai comun LED emite o lumină roșie cu o lungime de undă de circa 660 nm, însă există și cele care emit  lumină galbenă sau verde. În ultimii ani, acestea au fost folosite la semafoare. Câteva sute de LED-uri – verzi, galbene și roșii – sunt montate împreună pe o placă rotundă cu un diametru de circa 15 cm. Un LED emite o singură culoare, însă incoerentă. Telecomenzile televizoarelor folosesc LED-uri cu radiație infraroșie cu o lungime de undă de 950 nm (invizibilă).

Ce ar trebui să știți după tratament?

Lumina laserului poate uneori avea ca efect o diminuare imediată a durerii. Nu uitați că durerea cauzată de o leziune are rolul de a preveni suprasolicitarea zonei lezate. Ca urmare a diminuării durerii după tratamentul cu laser, fără să vă dați seama, puteți să solicitați în exces tendoanele, mușchii sau articulațiile, lucru ce duce la deteriorarea stării acestora. De aceea, este important ca  zona afectată să nu fie supusă stresului înainte ca terapeutul să își dea acordul în legătură cu aceasta.

 Cât costă?

În general, un tratament costă între 50 și 450 lei, în funcție de cât timp durează. De obicei, primul tratament costă mai mult deoarece procedura de înregistrare, informare și examinare necesită mai mult timp.

Cum se realizează tratamentul?

La majoritatea instrumentelor de astăzi, lumina laserului iese dintr-o sondă sau un instrument de mână (asemănător cu un stilou). Ceea ce se întâmplă în timpul tratamentului este că terapeutul pornește laserul și îl ține de capătul sondei apăsând ușor pe zona ce urmează a fi tratată. Atunci când sunt tratate răni deschise, erupții herpetice etc, sonda este ținută la o anumită distanță. În funcție de cât de profund  este situată  problema sau cât de extinsă este zona ce urmează a fi tratată, tratamentul poate dura de la câteva secunde la o jumătate de oră.

 Importanța stării țesutului

Experiența clinică și experimentală ne arată că tratamentul cu laser are cel mai mare efect asupra țesutului/organelor ce se află într-o stare generală slăbită, cum ar fi spre exemplu la pacienții care au probleme de disfuncții sau deteriorări de țesut. O rană la o persoană tânără și sănătoasă necesită aproape același timp de vindecare indiferent dacă este tratată cu laser sau nu, însă niște ulcerații ale membrelor inferioare greu de vindecat la o persoană cu o proastă circulație sangvină și, probabil, cu un sistem imunitar deficitar, ar putea fi vindecată mult mai repede urmând  tratamentul cu laser.

 Doare?

Nu, deloc, de fapt este chiar plăcut. Tratamentul cu laser este relaxant, iar unele persoane chiar adorm  în timpul tratamentului. Pe de altă parte, uneori se întâmplă ca durerea să se intensifice sau să se declanșeze la 6-24 de ore după sesiunea de tratament. Aceasta deoarece lumina laserului începe procesul de vindecare. Acest tip de durere ar putea apărea atunci când problemele de sănătate sunt cronice prin natura lor. De obicei se ameliorează după câteva zile, însă, în cazuri rare, pot dura mai mult.

 Cât de des și de câte ori?

Intervalul dintre tratamente este mai scurt la început, apoi  intervalele sunt mai mari după ce procesul de vindecare începe. Sunt necesare între cinci și zece tratamente depinzând de receptivitatea pacientului, de tipul afecțiunii și de vechimea acesteia. În general, problemenele cronice necesită mai multe tratamente decât cele acute.

 Există vreun risc?

Laserele terapeutice, folosite de personal specializat, nu sunt periculoase. În general nu sunt necesari ochelarii de protecție, iar tratamentul cu aceste lasere nu poate cauza sau exacerba cancerul (a se vedea Cancerul în capitolul 2).

În aceeași măsură, lumina laserului nu poate dăuna fătului sau organelor vitale ale corpului. Nu contează dacă aveți vreun obiect metalic, pace-maker sau un material chirurgical artificial implantat, însă este important să consultați în prealabil un medic pentru stabilirea unui diagnostic al leziunii sau simptomelor, pentru a ști ce trebuie  tratat.

 Se poate urma un tratament medicamentos în același timp?

Da. Până în momentul de față nu s-a demonstrat existența incompatibilității vreunui medicament cu tratamentul cu laser. Dimpotrivă laserele pot crește eficiența unor medicamente!

Există reacții adverse?

Când se tratează o problemă cronică sau trenantă, ar putea apărea o reacție dureroasă. Aceasta, de obicei, este o reacție pozitivă deoarece starea cronică se transformă într-o fază mai acută și indică faptul că procesul de vindecare a început. Această durere durează, de obicei, o zi și nu se datorează unei leziuni cauzate de tratament.

Ce sunt laserele medicale?

Există mai multe tipuri diferite de lasere folosite în scop medical. Unele lasere pot măsura fluxul de sânge și sunt folosite în diagnosticări. Laserele folosite in scop terapeutic, pot fi împărțite în două mari grupuri:

  1. Lasere puternice, care pot fi folosite pentru tăiere, coagulare ori îndepărtarea țesuturilor. Aceste lasere sunt de cele mai multe ori denumite lasere chirurgicale deoarece pot înlocui bisturiul. Acțiunea principală aici este efectul sticlei incandescente – atunci când lumina puternică este absorbită, energia luminii este convertită în energie calorică.

2.Laserele de putere mică sau slabe pot fi folosite pentru stimularea funcțiilor celulare. Acestea sunt de obicei denumite lasere biostimulatoare sau lasere de nivel scăzut. Efectul biologic al acestora nu este bazat pe emisia de căldură, cum sunt laserele chirurgicale, în schimb lumina pură de la laser produce reacții fotochimice în celule. Lumina soarelui sau lumina lămpii nu au același efect în țesuturi.

 Cum funcționează fototerapia cu laser?

Aceasta implică procese foarte complicate în celule și țesuturi, însă, pe scurt, se poate spune că terapia cu laser afectează sistemul imunitar local, circulația sângelui și a limfei, metabolismul celular și producerea diferitor tipuri de substanțe cum ar fi endorfinele și prostaglandinele, care influențează percepția de durere, împreună cu alte funcții. Nu există întotdeauna un efect stimulant; fototerapia cu laser poate avea atât efect de normalizare, cât și de inhibare. Cu toate acestea, atunci când e folosită în mod corect, terapia cu laser poate iniția procesele de vindecare și, prin urmare, este în primul rând un impuls pentru auto-vindecare.

 Ce poate fi tratat prin terapia cu laser?

Diferitele tipuri de laser afectează celulele și țesuturile în moduri diferite .Ce poate fi tratat depinde, prin urmare, de tipul/tipurile de laser pe care terapeutul le are la dispoziție (a se vedea Tipul de Laser și lungimea de undă).

Cât de mari sunt șansele de a fi vindecat?

Nu toată lumea reacționează la fototerapia cu laser în același mod. În general, se observă o reacție în primele cinci sesiuni de tratament. Anumite persoane reacționează puternic și aproape imediat, în timp ce altele au nevoie de mai multe tratamente. Aproximativ una din zece persoane nu răspunde deloc sau atât de puțin încât se poate stabili că terapia cu laser nu este metoda potrivită pentru acea persoană. Exemple tipice de ”probleme pentru laser” sunt: herpes, zona zoster, inflamații ale nervilor, ulcere cronice, escare, negi pe mâini și picioare la copii, dinți sensibili, probleme de spate, gât, umeri și genunchi, anumite probleme reumatice și leziuni sportive. Atunci când se tratează aceste indicații se estimează că aproape 75-90% din pacienți sunt complet vindecați sau ameliorați, atâta timp cât este folosit laserul corespunzător, iar terapeutul este calificat.

Exemple de probleme care pot fi tratate, însă la care șansa de vindecare este estimată la circa 50% sau mai puțin sunt: durere tip ”lovitură de bici”, fibro-mialgie, pierderi de păr datorate dezechilibrului hormonal, negi pe mâini și picioare la adulți, sciatică, dureri reumatice, cicatrici, pistrui, ”umăr înghețat”.

Exemple de probleme care pot fi vindecate doar uneori (spre exemplu șansa de a se vindeca este mai mică de 15%) sunt: psoriazis, pete, hemangiom (semn din naștere cauzat de dilatarea vaselor de sânge), alopecia areată (porțiuni de pierdere a părului).

Laserul: Lampa lui Aladin a Secolului XXI?

În anul 1966 Dr. Endre Mester, profesor în chirurgie la Spitalul The Semmelweis din Budapesta primește un instrument nou interesant – un laser cu rubin! I s-au acordat bani pentru a investiga dacă lumina provenită de la laser poate fi folosită în lupta cu cancerul. Prin urmare, acesta a făcut o serie de experimente, iniţial pe culturi de celule, apoi pe şobolani, pentru a se asigura că lumina emisa de laser – acest nou şi necunoscut tip de lumină – nu se transformă în ceva periculos sau neaşteptat. A ras o porțiune de păr de pe spatele șobolanilor, după care le-a administrat diferite doze de lumină  laser pe jumătate din această zonă. Cealaltă jumătate a rămas netratată ca punct de referință. După aplicarea de doze mici de lumina laser nu s-a produs nici un efect. Cu doze puțin mai mari, părul a crescut mai repede decât pe cealaltă jumătate care nu a fost tratată cu laserul. Lumina laserului a avut deci un efect stimulant! Cu doze mai mari efectul stimulant dispare  iar cu doze și mai mari rezultatul este opus: părul a crescut mai repede pe jumătatea netratată – deci s-a produs un efect inhibitor.

În alte studii, pe un nou lot de șobolani a practicat două incizii chirurgicale, câte una pe fiecare parte a corpului. Una dintre incizii a fost tratată cu lumina laser, în timp ce incizia netratată a fost folosită ca referință. S-a dovedit că anumite doze de lumină  laser pot stimula vindecarea, în timp ce doze mai mari de lumină laser inhibă, în schimb, vindecarea. Rezultatele acestor studii au fost publicate în 1967. Astăzi – după mai bine de 40 de ani – au fost publicate în literatura medicală rezultatele fototerapiei laser pe oameni, animale și culturi de celule a peste 3000 de studii diferite, efectuate în mai bine de 80 de țări.

Lumină și Sunet

Lumina este o formă de energie care provine din materie și  se propagă sub formă de valuri. Lumina poate avea lungimi de undă lungi sau scurte. În general, o sursă de lumină emite lumină cu mai multe lungimi de undă diferite, caz în care se spune că emite  un spectru de lumină. Unele lămpi emit mai mult decât o anumită culoare, de exemplu felinarele, luminile de neon, diodele emițătoare de lumină (LED-urile). Lumina albă este o combinație de mai multe culori diferite. Sunetul  constă și se propagă de asemenea din valuri, care pot avea diferite lungimi de undă. Tonurile înalte au  lungimi de undă scurte, în timp ce tonurile joase  au lungimi de undă mari. Cele mai multe surse naturale de sunet degajă mai multe lungimi de undă diferite, în același timp, de exemplu adierea vântului, curgerea apei, tunetele, spargerea valurilor – dar există surse de sunet care emit sunete cu o singură lungime de undă, de exemplu, (un fluier) flautul.

Ce este laser terapia?

Laserul este un dispozitiv optic care generează un facicul coerent de lumină. Există diferite tipuri de lasere. Unele dintre ele pot tăia sau arde; altele pot fi folosite în sistemele de comunicaţie, la imprimante, CD playere. Laserele pot fi folosite, de asemenea, în medicină. În general în acest caz, se aplică două principii diferite:

(A) Principiul sticlei incandescente – o lumină puternică poate crea o temperatură înaltă atunci când este absorbită în ţesut. Acesta este folosit în chirurgia cu laser pentru a tăia, evapora şi coagula ţesutul. Din acest motiv, aceste lasere sunt denumite lasere chirurgicale sau lasere estetice.

(B) Principiul foto-biologic – lumina influenţează diferite mecanisme în celulele şi ţesuturile noastre. Acest principiu este folosit într-o metodă denumită fototerapie laser. Este o metodă interesantă de tratament, nedureroasă, lipsită de risc şi destul de eficace dacă sunt utilizate instrumentele potrivite şi cunoştinţele corespunzătoare.

Fototerapia laser – sau mai simplu terapia laser – are o aură magică pentru anumite persoane datorită abilităţii sale de a vindeca problemele medicale dificile, trenante. Pentru alte persoane are alura unei metode medicale alternative datorită lipsei unei fundamentări științifice. Ambele categorii vor descoperi că greşesc. Terapia cu laser nu este magie în sens mistic, iar documentația științifică amplă îi va surprinde pe sceptici.